Terapia prin regresie este un subiect care ma fascineaza, as dori sa pot face aceasta terapie pentru toti oamenii pe care ii cunosc dar si pentru toti ceilalti. Procesul in sine este cu adevarat deosebit, dar ceea ce ii da aceasta valoare si valenta extraordinara este rezultatul, transformarea instantanee pe care o observi la client. Sunt cazuri in care clientii sunt atat de marcati de povestea pe care o retraiesc, incat au nevoie de o perioada de timp pentru a deveni constienti de schimbarea care s-a produs in ei. In alte situatii, clientul percepe ceea ce a retrait ca pe ceva banal, aparent fara o semnificatie clara sau o legatura precisa cu ceea ce traieste in viata de zi cu zi. Dar terapeutul observa si intelege intotdeauna acele semnale fine care preced transformarea.

Pentru a iesi din zona personala si subiectiva si pentru a va oferi si alte puncta de vedere, am tradus mai jos un articol postat pe site-ul EARTh (The Earth Association for Regression Therapy). In acest articol sunt abordate aceleasi subiecte: experiente uitate, rolul terapeutului, rezultatele terapiei. Astept intrebarile si comentariile voastre!

Experiente uitate
Probleme ca frici, depresie, probleme sexuale, au toate cauze care inca nu au fost descoperite. Probleme de personalitate, cum ar fi pasivitatea sau convingeri ca “totul se intampla din cauza mea”, au cauze in trecut. La fel se intampla si cu multe probleme legate de corpul fizic.

Regresiile descopera si elibereaza experiente anterioare care au cauzat problemele si conditiile curente. Prin regresie, terapeutii folosesc retrairea acelor vieti pentru a ajunge la experientele uitate, ignorate sau reprimate, care cauzeaza neplaceri, dar si pentru a reactiva sentimente si emotii poZitive si talente adormite.

Aceste experiente uitate contin rani emotionale care nu s-au vindecat niciodata, sau care apasa pe butoanele convingerilor semi-constiente. Astfel de programae (“trasaturi de caracter”) se modifica numai atunci cand intelegem cum au fost cauzate si de ce le-am pastrat cu noi. Gasirea si retrairea experientelor “nedigerate” elibereraza emotiile si aduc intelegerea modului in care problemele curente isi au radacinile in acele experiente.

In timpul regresiei clientii pot experimenta propria nastere sau chiar perioada prenatala din pantecul mamei. Pot auzi oameni strigand in momente in care zaceau inconstienti pe caldaram, cu sangele tasnindu-le din urechi. Multi experimenteaza ceea ce par a fi propriile vieti trecute. Altii gasesc originea problemelor in influentele din partea unor membri ai familiei decedati, sau ale altor prezente. Sesiunile cu mamele pot vindeca copii. Nu sunt rare nici experientele spirituale.

In mod cert, terapia prin regresie este o terapie transpersonala.

Terapeutii

Trecand prin toate acestea, terapeutii care practica regresia au invatat sa fie foarte deschisi la minte. Iar rezultatele sunt clare: terapia prin regresie este mult mai rapida si mai eficienta decat orice alta forma de psihoanaliza clasica sau alte forme obisnuite de terapie comportamentala.

Terapeutii care practica regresia nu analizeaza relatia pe care cineva a avut-o cu tatal sau, ci exploreaza momentul care a definit relatia: poate prima privire asupra copilului, sau momentul in care copilul de un an afost lasat singur in spatiul de joaca, certa cu mama cand copilul avea opt ani, o remarca usturatoare la varsta de unsprezece ani. Si explorare inseamna retrairea in intregime a momentului, fie ca este vorba de raceala din mana stanga, de hainele ude leoarca sau de scartaitul cauciucurilor masinii de politie.

In timpul regresiilor terapeutii descatuseaza puterile intuitive ale clientilor, fara a diminua in niciun fel capacitatea lor rationala. Terapeutul lucreaza cu emotii si cu senzatiile din corp, dar in acelais timp antrenand si mintea. Evita senzationalul si fanteziile. Are o atitudine de detective. Face tot posibilul sa se axeze pe fapte, dar in acelasi timp si pe intutie: eset folosita doar metoda care functioneaza cel mai bine pentru client.

Pentru cine si ce?

Terapia prin regresie poate ajuta acolo unde alte terapii dau gres, dar asta nu inseamna ca poate ajuta pe toata lumea sau poate rezolva toate problemele.

Nu rezolva handicapul mental, nu functioneaza pentru persoane care pot fi incadrate in spectrul autistic, persoane care sunt compulsive, obsesive sau paranoice. Nu ii ajuta pe cei care doresc sa-si mentina eticheta de pacient. De asemenea, nu are rezultate pe clientii aflati sub influenta drogurilor, pe cei care nu-si pot exprima emotiile sau pe cei care nu sunt constienti de propriul corp.

Dar poate face minuni cu fricile inexplicabile, cu depresiile care nu au cauze clare, cu vina sau rusine inexplicabile, cu probleme psihosomatice sau cu probleme legate de relatii. Poate face minuni cu probleme date de personalitati multiple, pentru cei care aud voci si sufera de halucinatii. Functioneaza destul de bine si cu cei cu tendinte sinucigase.

Pentru probleme cronice, cum ar fi migerne si insomnii, nu se poate inca trage o concluze clara. Sucesul si esecul in aceste cazuri pare sa fie egal.

 Iar atunci cand nu functioneaza, terapia prin regresie mai are un as in maneca: este relativ scurta ca durata. Una sau maxim doua sesiuni sunt suficiente pentru a afla daca functioneaza sau nu. Pentru cei mai multi insa, functioneaza perfect.

Rezultate
Rezultatele terapiei prin regresie, ca ale celor mai multe forme de psihoterapie, pot fi separate in:
Rezultate mentale: claritate, constiinta de sine, intelegerea celorlalte persoane, eliberarea de credintele limitative
Rezultate emotionale: calm interior, aceptare de sine, incredere in propria persoana, empatie, emotii pozitive si exprimarea lor
Rezultate somatice: disparitia problemelor psihosomatice, ca energie scazuta, tensiuni in corp, hipersensibilitati sau orice alte probleme carora nu le se poate oferi o explicatie medicala.

Articolul original il gasiti aici: http://www.earth-association.org/what-is-regression-therapy/

Va astept, pentru cele mai fascinante si mai inspirate calatorii prin timp!

In lumina si iubire,
Sylvie

Advertisements